De regula, femeile spun de toate. Fara cenzura si fara discriminare. Sa se abtina de la a spune ceva nu este tocmai punctul lor forte. Si totusi.
Unele subiecte sunt (inca) tabu. Nu suficient de tabu incat sa nu aduca vorba de ele la o petrecere in pijama de exemplu. Sau la o cafea cu prietenele. Dar indeajuns de tabu incat sa nu le rosteasca clar si raspicat in fata partenerilor lor de viata.
Foarte rar o femeie recunoaste in fata barbatului ca o alta femeie arata senzational. Daca este Angelina Jolie, mai treaca-mearga, oricum este intangibila si departe. Dar o colega sau o cunostinta comuna va fi desfiintata bucata cu bucata, daca barbatul face imprudenta sa observe ca arata incredibil de bine.
Femeile nu prea fac comparatii intre acualul si fostul, la modul verbal. Cel putin nu comparatii in care actualul sa iasa in inferioritate. In minte insa, fac asta de multe ori. Ele intuiesc faptul ca barbatii au un simt al competitiei mult mai ascutit, vor intotdeauna sa aiba certitudinea ca ei sunt masculii dominanti si femeile ii lasa sa creada asta.
Chiar daca partenerul ei are gusturi vestimentare discutabile, aparand cu tinute care se potrivesc ca nuca-n perete cu outfiturile ei exclusiviste, foarte rar o femeie ii spune in fata barbatului ca s-a imbracat jalnic. Va face cateva aluzii bine plasate si data viitoare cand se va pune problema ca partenerul ei sa-si cumpere haine si pantofi, va merge cu el la cumparaturi.
Numiti-o diplomatie, numiti-o viclenie, numiti-o inhibitie; eu cred ca este vorba de intuitia feminina. O femeie inteligenta stie intotdeauna pana unde merge libertatea de exprimare in discutiile ca de la femeie la…barbat.
Redescopera MODA, MODUL de-a fi senin si MODELUL preferat de pe catwalk.