Andrei ar veni ultimul, ca de obicei. Ar îngâna o scuză pe care oricum n-ar crede-o nimeni, se știe că e leneș nevoie mare și nu ratează nici o ocazie de a trage un pui de somn, mai ales într-o după amiază toridă ca asta. Noi, ceilalți, vom fi fost de mult sub nucul bătrân din capătul grădinii, aliniați cupluri, cupluri pe laițele de lemn. Copiii, deja mari, i-am lăsat acasă, e timpul nostru azi, al vechilor prieteni, să ne adunăm la un vin, la un grătar, la o poveste.
– Care întoarce peștii ăia? Sfârâie deja de ceva vreme, sigur s-au făcut pe-o parte, începu Mihaela.
– Ce-ar fi să începi tu? își încercă Tică norocul.
– Credeam că voi, bărbații, sunteți cu întorsul cărnurilor. Oricum ești deja nițel afumat de la vin, ia și mai afumă-te și la grătar un pic, i-o întoarse ea.
-Bine, fie, hai că mă bag, cedă Tică urnindu-se de pe laiță. Radu îl urmă, prinzându-l de umăr, iar Tudor și Andrei erau deja la doi pași în urma lor.
– Repede s-au executat ăștia, chicoti Elena. Bun, acum că am rămas doar noi, fetele, ce faci, Mihaela de ai slăbit așa? Știm cu toatele că de la o vârstă nu mai arzi ca pe vremuri. Și mâncărica e mâncărică, , băuturica e băuturică, nu se pune problema să ne înfometăm sau insetăm de-acum.
-Nu ți-am zis? Cu proceduri de împachetare plus câteva șednite la nutriționist. Mi-a făcut o dietă doar pentru mine, aș putea să v-o împărtășesc, dar să nu aruncați cu pietre dacă la voi nu funcționează.
– Atâta vreme cât nu implică să renunț la păhăruțul meu de vin, mă bag, râsei eu.
– Berea e mai periculoasă la diete, cu vinul poți fi prietenă ocazională în continuare, făcu Mihaela. Mai ales dacă dai de o Galbenă de Odobești, ar fi inuman să n-o guști din când in când, adaugă ea.
– Până la fund, râsei. Mai ales azi, că fac 50 de ani.
Ridicarăm paharele și clinchetul lor, transparența strălucitoare a vinului, fețele noastre puțin ridate, dar cu aceeași lumină în ochi dintotdeauna ne făcură să ne dăm seama încă o dată că de fapt fericirea nu cere atât de multe.
– Ce mai face fetele? întrebă curios Tică, al cărui chip abia se zărea dincolo de fumul gros. Văd că vă distrați pe cinste! Haideți mai bine la foc, noi am început să facem deja planuri de Deltă.
– Bravo vouă, venim și noi imediat. Vezi, asta îmi place când ne adunăm, chiar dacă unii ar zice că avem o vârstă, nu ne cantonăm în povești din trecut și nostalgii, mai facem și planuri de viitor din când în când, chicoti Elena.
– 50 de ani e de-abia începutul, făcu Mihaela. Începutul a ceva mai senin, nu senil, cu voia Domnului, mai prosper și mai lipsit de valurile învolburate ale tinereții. Să fim și noi ca vinul ăsta, mai buni cu fiecare an care trece!
– Noroc!
Așa ar arăta un fragment din aniversarea mea de jumătate de veac. Mai am ceva de trăit până atunci, dar mi-ar plăcea să fiu tot între prietenii mei dragi și atunci. Si să ne adunăm tot sub nucul bătrân, cum facem toată vara.
50 de ani face și Galbena de Odobești din gama Vincon, anul acesta, ocazie cu care a primit o nouă etichetă, restilizată, dar și o ediție aniversară care sigur va arăta priceless. Un vin fin, savuros, alintat de soarele Vrancei, iubit de noi, cei din țară, dar și de cei de peste hotare, un vin care te unge pe suflet și îți dă ghes să vorbești și să râzi.
Redescopera MODA, MODUL de-a fi senin si MODELUL preferat de pe catwalk.