Sportul, apa și ardelenii

Că ardelenii nu sunt cei mai iuți oameni din câți se află pe fața pământului, asta e deja proverbial. Eu sunt ardeleancă get-beget, așa că mă încadrez cu brio în acest tipar. Vreți să faceți bancuri despre mine, despre noi? N-aveți decât, oricum noi ne prindem mai greu. Dar și cine râde la urmă râde mai bine, așa că păzea!

 

Warmup ardelenesc

 

 

Ei, și când e de făcut sport, noi tot așa, ardelenește, ne pregătim. Uite, eu, de exemplu. O iau strategic. În primul și-n primul rând, tre’ să fie pardoseala lună. Asta înseamnă că înainte de antrenamentul zilnic, am parte de o încălzire mai aparte. Adică frec podeaua. Aspirat, mop, eventual un pic de lustru, tot tacâmul, nu lăsăm nimic de izbeliște.

Buun, acum că e curat ca-n palmă și mă pot așeză pe jos fără probleme, șalele mele constată că nu mi-am pus încălzire în pardoseală. Așa că derulez metodic izoprenul și îl întind pe parchet. Mă așez pe spate, să-l testez, când mă lovește! Am uitat să-mi iau sticla de apă. M-am încălzit așa tare cu frecatul podelelor că mi s-a făcut deja sete.

Mă duc spre frigider, deschid ușa și nu pot să nu observ felia de amandină care șede ea cuminte și neatinsă pe farfurioară. Lasă, ai timp pentru ea mai încolo, îmi zic. Fă-ți înainte exercițiile, arde-ți caloriile alea și pe urmă mai vorbim. Înșfac sticla de apă Stânceni și mă întorc la locul faptei. Un capăt de izopren se rulase deja la loc de la atâta nefolosință.

 

Sportul nu e parte din povestea mea. A, ba stai!

 

Adevărul este că n-am fost niciodată ceea ce oamenii înțeleg prin o tipă atletică. La orele de sport mă fofilam cât puteam,  iar dacă mă mai nimeream pe la sală era doar ca s-o însoțesc pe prietena mea, care ținea morțiș să slăbească. Nu eram genul de tipă atletică, dar eram foarte mobilă, bine, atât cât îmi permiteau rădăcinile mele ardelenești să fiu.  Ca să fiu sinceră, uram să fac sport, dar ca orice altă fată, îmi doream abdomen cu pătrățele.

 

Mult antren și puțin antrenament

 

Asta până în martie 2020, când mi-am promis mie însămi că voi face sport de 5 ori pe săptămână și că-mi va plăcea. M-am înrolat în armata de followeri ai Kaylei Itsines, de data asta decisă să mă țin de program și să n-o dau în bară. Era pentru prima dată când recunoșteam că am probleme de angajament.

Dacă nu ți-s familiare programele de fitness promovate de Kayla Itsines, îți voi face o scurtă prezentare. Programul ține 12 săptămâni, iar de 3 ori pe săptămână faci antrenament de rezistență. Picioare, brațe, tot corpul, apoi de la tot corpul treci la abdomene în a cincea săptămână.

Cam așa arată o săptămână cu Kayla:

 

• Luni: Picioare

• Marți: Plimbare de 35-45 minute

• Miercuri: Brațe

• Joi: Plimbare de 35-45 minute dimineața, HIIT seara

• Vineri: Tot corpul sau abdomene

• Sâmbăta: Plimbare de 35-45 minute, HIIT opțional

• Duminica: stretching

 

 

Pare ca fac sport o grămadă, nu? Greșit. Antrenamentele sunt atât de scurte, încât trainingul de anduranță durează doar 28 de minute. Dar după cele 28 de minute, sunt lac de sudoare. HIIT durează 10-15 minute, așa că se găsește oricând timp pentru el.

Cât despre răgazul de plimbare din programul Kaylei, de când cu carantina pur și simplu mă plimb prin casă. Pare ciudat, dar te obișnuiești, și oricum e mai bine decât să te afunzi în canapea un timp nelimitat. Noroc că am și o terasă lungă, pe care o iau la pas aproape zilnic.

 

Întorsătură de situație

 

Eu, fata aia care ura sportul și care nu se ținea de nici un antrenament, am ajuns nu numai să mă tonifiez pe ici pe colo, și anume în locurile în care eram cam molicică, ci și să scap de migrene și anxietăți. Asta e partea de care sunt cel mai mândră, dincolo de schimbările corporale, care încep deja să se vadă.

Că mă simt mult mai bine nu doar fizic, ci si mental, ăsta e unul dintre beneficiile cunoscute ale sportului. Parte din această transformare e și faptul că dorm mult mai bine și am mai multă încredere în mine. Sportul a reușit să facă în scurt timp ceea ce n-ar fi putut să facă zeci de discursuri motivaționale. Să mă facă să mă iubesc, din nou.

 

Cum facem cu timpul?

 

Cu ritmul meu ardelenesc cu tot, cu programul Kaylei cu tot, tot îmi rămâne destul timp pentru fetița mea, pentru hobby-uri, pentru gătit, pentru muncit, ba chiar și pentru reprizele interminabile de vorbit pe skype cu prietenele.

Contrar unor mituri urbane, nu trebuie să dedici sportului întreaga ta viață ca să vezi rezultate. De la 28 la 45 de minute la două zile și ești deja în grafic. 28 de minute nu înseamnă nimic când ai 24 de ore la dispoziție.

 

Aliatul meu – apa

 

 

 

Credeați că duc singură acest mic război, în care-mi sunt puse la încercare fiecare grupă de mușchi și fiecare coardă a voinței? Neh, am un aliat de nădejde. Apa Stânceni. Nimic nu se compară cu o gură de apă proaspătă după ce ai transpirat ca un culegător de bumbac timp de 30 de minute! Apa e viață, e răcoare, e flux. O simt curgându-mi prin vene, amestecându-se cu sângele, inundându-mă cu efectul ei binefăcător.

 

De apa aceasta minerală Stânceni m-am îndrăgostit! Sursele Stânceni sunt situate în partea centrală a României, în Carpații Orientali, zona protejată a Parcul Național Călimani, departe de orice sursă de poluare, rocile vulcanice furnizând apei un conținut special de minerale. După ce o beau, mă simt nu numai hidratată, ci îmi iau și porția de minerale, în special sodiu, calciu și magneziu, ceea ce îmi susține buna funcționare a organismului.

Dar se pare că nu numai eu o ador! Au descoperit-o mulți alții, înaintea mea, ba chiar au și premiat-o. Anul trecut, apa minerală naturală carbogazificată Stânceni a primit distincția Gold Award.

 

Sunt invincibilă? Nu știu, dar eu așa mă simt!

 

Apa e cunoscută ca fiind un element al nemuririi, al tinereții veșnice și al invincibilității. Un mit ilustrând această proprietate a apei este cel al scăldării eroului din mitologia greacă, Ahile, în apele Stixului de către mama sa, Thetis, ce dorea să-i confere nemurire.

Ca să restrângem puțin aria, există și în mitologia românească așa-numitele “fântâni ale tinerețîi”, a căror apă oferă celui care o bea tinerețe veșnică. Izvorul tinereții (sau Fântâna tinereții) este un izvor legendar despre care se presupune că ar restabili tinerețea oricui ar bea sau s-ar scălda în apa acestui izvor.

Mi-ar fi plăcut și mie să cutreier munți și văi, să caut izvorul de legendă, aboi să-mi fac mâinile căuș și să las să picure apa, apoi să o beau și bum! să rămân mereu tânără. Doamne, ce frumos ar fi fost! Dar cum trăim într-o cu totul alta epocă și într-o cu totul altă paradigmă, apa cea pură vine la noi pe alte căi.

Proaspătă și bogată în minerale, apa Stânceni e pentru mine o astfel de fântână a tinereții. Și partea cea mai frumoasă e că nici măcar nu trebuie să o caut prin munți, e de ajuns să deschid ușa frigiderului și e acolo! Perfect pentru mine, o simplă ardeleancă molcomă, exact așa cum li s-a dus vestea locuitorilor acestora de țară.

 

 

 

Imagini realizate cu Canva.com

---

 

Articol scris pentru BlogalInitiative.

Sponsor:

 

 

 

Comentarii

comments