Nu-i nici miere, nici dulceață, Melinis aici de față

De când se tot desfătau la banchetele lor pline de muzică, dans și voie bună asupra cărora veghea Zeus de pe tronul său de aur ca nimic să nu știrbească veselia olimpiană, zeii își dădură seama într-o bună zi că nu se mai îngrijiseră de mult de cele ce se întâmplau pe pământ. Timpul trecea altfel decât pe pământ în luminosul Olimp, unde Zeus domnea înconjurat de o mulțime de zei. Alături de el erau Hera, soția lui, și copiii lor Apollon, cel cu plete aurii, Artemis și Afrodita, strălucitoare ca aurul, dar și Athena, fecioara cea înțeleaptă și atotputernică.

Cerul se întindea albastru și adânc și în dimineața aceasta, revărsând din el mereu o lumină aurie, de octombrie târziu. Dar Olimpul nu era câtuși de puțin afectat de norii cenușii, ce se aflau mai jos, la poalele minunatului munte, acolo unde începea lumea oamenilor, unde anotimpurile se succedau implacabil.

 

În loc de ambrozie, Melinis

 

Hera bătu la ușa soțului său, Zeus și, inainte de a fi poftită înăuntru, se repezi în fața lui.

-Am vești de pe pământ, începu ea abrupt. Pământenii aceștia nu încetează să mă uimească, au o ingeniozitate care îi face și pe zei să pălească de invide. 

-Ce-au mai inventat dragii de ei? întrebă Zeus. De mult nu m-am mai interesat de ei.

-Cred că vor să concureze ambrozia noastră, căci tocmai au lansat Melinis, un dulce sănătos și pur, care păstrează caracterul elementelor intact.

-Când zici elemente, la ce anume te referi? o întrerupse el, căzut dintr-o dată pe gânduri. 

 

Melinis este obținut din ingrediente naturale, fructe crude și petale de trandafiri crude, cufundate în miere de salcâm. Și nu e numai gustul, e și frumusețea care-ți taie răsuflarea, a petalelor de trandafir, cufundate în limpezimea mierii. 

-Ambrozia e hrana noastră de atâta amar de vreme, o întrerupse Zeus. E de nouă ori mai dulce ca mierea, plus că oferă tinerețe și frumusețe veșnică celui care o gustă. Vezi pletele astea? Sunt lungi și dese, tot datorită ambroziei, cu care-mi ung părul. Și acum vii tu, să-mi spui că un biet produs pământesc ar putea concura cu ambrozia olimpienilor? Tocmai mi-ai dărâmat un mit, se plânse el, cu voce scâncită, de copil. 

 

 

Melinis, în spiritul slow-food și al respectului pentru mediu 

 

– Ei, uite că pământenii sunt mai isteți decât te-ai aștepta. Noul lor produs e mai degrabă o delicatesă, o noutate, au descoperit chiar ce este slow-food și și-au dat seama că e o opțiune mult mai sănătoasă și mai naturală. 

-Ce înseamnă, mai exact? fu curios Zeus. 

-Slow Food înseamnă, practic, a mânca încet, conștient. A savura momentul și a alege doar hrană de calitate. Se pleacă de la premiza că ceea ce mâncăm, influențează lumea din jurul nostru – de la biodiversitate, până la peisaj, ba chiar și tradiții culturale. Principiul de bază este că avem dreptul de a ne bucura de mâncare și alimente de calitate, home-made, produse cu respect față de mediu. Să fie bune, curate, oneste. Adică să aibă gust, să fie cultivate cu respect față de mediu și față de sănătatea consumatorilor.

Astfel, a lua masa nu mai inseamnă doar satisfacerea unei nevoi de bază. Devine o experiență în care plăcerea simțurilor se împletește cu poveștile și cultura locală. Apoi, fiecare fruct sau legumă are un anumit sezon în care se plantează și se recoltează, li se dă timp să crească și să se coacă, fără a interveni în vreun fel.

 

 

 

Întoarcerea spre natură

 

-De când nu ne-am mai aruncat privirea spre pământ, continuă ea, pe același ton avântat, oamenii s-au îndepărtat încet-încet de natură. Conexiunea străbunilor lor cu copacii și roadele gliei s-a subțiat tot mai mult. Copiii care în vechime se ascundeau în scorburi acum se ascund în camerele lor, în fața unor mașinării numite laptopuri. Oamenii care înainte zâmbeau la roua de pe frunze s-au preschimbat în oameni care beau o cafea fierbinte în bucătăriile automatizate. Nu mai e nimic așa cum era.

Dar unii oameni reușesc să aducă înapoi crâmpeie din conexiunea sănătoasă cu natura, așa cum o știam, așa cum o știau străbunii pământenilor. Uite, cei de la Melinis, de pildă. O delicatesă pe care, atunci când o guști, universul dulcețurilor naturale te duce cu gândul la toate aceste legături invizibile.

Imaginează-ți numai momentul în care un copil pământean, cu zulufi aurii și ochii limpezi și mari, gustă pentru prima dată din borcanul de Melinis de gutui. E ca și cum s-ar conecta cu străbunii, cu livezile și tufele de sub păduri, cu tradiții și credințe străvechi. Știi de madeleina lui Proust, tot o invenție pământească. Ei, asta e de o mie de ori mai puternică. Imaginează-ți că nu-ți amintește doar de copilărie, ci și de un întreg univers în care lucrurile se mișcau mai încet și mai în ton cu natura din jur. 

produse melinis infografic

 

Metodă unică de prelucrare 

 

-Și cum au reușit pământenii să producă așa o delicatesă? întrebă el mângâindu-și barba. 
-Folosesc o metodă unică de preparare lentă la temperaturi sub 35 ˚C, în urma căreia  fructele își păstrează proprietățile și  savoarea. 
-Ce fructe? Mi-ai zis doar de petale de trandafir…
-Există și Melinis de vișine, pere, prune, zmeură, gutui, afine sau cătină. O galerie întreagă de borcane în care culorile roșietice și savorile dulci-acrișoare ale fructelor se combină cu limpezimea de chihlimbar a mierii. 

Melinis de cătină, spre exemplu, pe lângă gustul unic, îi ajută pe pământeni să-și întărească imunitatea. Cum ei au anotimpurile alea ciudate, e un fel de nectar al zeilor, versiunea muritorilor. Plus că oferă o alternativă mult mai sănatoasă tuturor dulciurilor pe bază de zahăr.
-Pământenii ăștia își cam iau nasul la purtare, de când i-am lăsat nesupravegheați! tună Zeus cu un glasul său asurzitor, de se auzi până pe pământ. Să facă bine să-mi păstreze și mie câteva borcane!

Hera se puse pe râs. “Bărbații ăștia, își zise în sinea ei. Oricât de zei ar fi, tot niște pofticioși rămân.”

 

 

In loc de epilog: dacă zeii se hrăneau cu Ambrozie divină, Melinis nu e nici miere, nici dulceață, dar adună întreaga dulceață a mierii și întreaga savoare a unei dulceți tradiționale. Odată ce guști din Melinis, te vei îndrăgosti.  Nu promit că vei deveni nemuritor, dar vei gusta din atemporalitate.

Pentru noutăți și mai multe amănunte despre ingrediente naturale, vă invit să vizitați
pagina de Facebook Melinis

Foto via melinis.ro

 

Articol scris pentru SuperBlog, ediția de toamnă 2020. 
Sponsor: 

Comentarii

comments

4 thoughts on “Nu-i nici miere, nici dulceață, Melinis aici de față

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *